Arhivă pentru noiembrie, 2009

Trece toamna…

Posted: 24 noiembrie 2009 in Uncategorized

Trece toamna cu paşii grăbiţi,
Aruncând frunze moi peste parc.
Doi copii stau pe scaun,cuminţi,
În aleea sub formă de arc,

Zboară păsări cu aripi de vânt
Şi în ceruri răsună chitara,
Şi în dulcele,tainicul cânt
Trece ziua,se-apropie seara,

Iar în amurgul trist,violet,
Cu nuanţe de dor şi durere,
Stă privind deprimat un poet
La iubirea din el care piere…

Şi încearcă s-o ţină de mâna
Şi ar vrea să-i vorbească acum…
Undeva tot chitara îngână
Un cântec din lacrimi şi fum…

Am să mă fac…

Posted: 24 noiembrie 2009 in Uncategorized

Dianei Gandraman

Am să mă fac istoric de iubiri
Şi-am să găsesc prin documente
Geneza primei noastre întîlniri
Şi moartea ultimelor sentimente.

Am să mă-ntorc cu gîndul în trecut
Şi am să mai privesc doar un moment
Imaginea cu-al nostru prim sărut,
Apoi,voi reveni iar în prezent…

Răcoare doar şi frică voi simţi,
Precum la-ntâia noastră întâlnire
Şi fără nici o şansă de-a iubi
Mă voi plimba pierdut prin cimitire…

În visul meu…

Posted: 24 noiembrie 2009 in Uncategorized

Victoriei Colesnic

În visul meu tu mă iubeşti la nebunie,
În visul meu tu mă cuprinzi şi mă săruţi,
În visul meu inima moartă parcă-nvie,
În visul meu noi ne plimbăm desculţi,

Şi doar în visul meu îţi pot vorbi ce simt
Şi pot să înţeleg ce-nseamnă fericire,
Pot să sărut cu drag fâşia de pământ,
Unde avuse loc a noastră întâlnire,

Pot să privesc neîncetat în ochii tăi,
Pot să sar munţii şi să sec o mare
Şi să sădesc sămânţa dragostei,
Udând-o doar cu dor şi cu răbdare,
Dar
Când pleoapele deschid şi mă gândesc,
Că nici măcar nu ştii ce simt,
Că nici nu bănuieşti că te iubesc,
Mă culc din nou şi-ncep să plâng.

Cu lacrimile reci mă incălzesc,
Mă învelesc cu gândul tot la tine
Şi vreau să dorm,degeaba obosesc,
Oricum în minte una doar îmi vine.

Beau apă,privesc luna,simt că zbor,
Miroase-a trandafiri natura toată,
Mă urc la cer,nu eşti,deci mă cobor,
Eu te aştept,cea mai frumoasă-n lume fată.

Stau până-n zori gândindu-mă la tine,
Răsare soarele,iar eu apun treptat,
Adorm şi te visez,şi iar mi-i bine,
Căci fostul vis era neterminat…

Anotimp bacovian…

Posted: 24 noiembrie 2009 in Uncategorized

Anotimp bacovian,anotimp plin de tristete,

Plinge frunza-n virf de ram,eu intimpin batrinetea,

Anotimp in care visul prinde noi culori in seara

Si danseaza valsul vietii dupa glasul de chitara.

Anotimp bacovian,anotimp ce fugi de vara,

Plinge sufletul de jale,dorul s-a intors in gara,

Cu valiza pe peron si cu crestetu-ncretit

In tren urca om cu om,doru’ plinge obosit.

Inima suspina greu,vintul scutura salcimii

Si doboara totu-n jur,latra in continuu ciinii,

Se inalta fumu-n zare,doarme visul pe pervaz,

Satul se-adinceste-n „ieri”,uitind ziua cea de „azi”

Eu stau nemiscat pe prag,pling de frig si de durere,

Mingii sufletul bolnav,il sarut si-i dau putere,

Iar in lacrima fierbinte de pe obrajorul rece

Eu ma-nec fara de teama si treptat durerea trece

Am atitea

Posted: 24 noiembrie 2009 in Uncategorized

Am atitea de tacut,dar nu pot sa ti le tac,

Am atitea de facut,nu-ndraznesc sa le fac,

Am atitea visuri goale,ce le umplu cu mister,

Am atitea de cerut,nu-ndraznesc sa ti le cer,

Am atitea amintiri,am atitea sentimente,

Ingropate in priviri,peste ele monumente…

Am atitea zile negre,am si albe citeva,

Le traiesc pe cele negre,cele albe-or astepta,

Am atitea lacrimi calde ce le curg pe al tau sin,

Am atitea lacrimi reci imbibate cu venin,

Am atit de multe,draga,doar pe tine nu te am,

Esti cea mai frumoasa Eva,eu-cel mai nebun Adam

 

Un vis real…

Posted: 24 noiembrie 2009 in Uncategorized

Basarabia-i cuvântul rupt din versul românesc
Şi transcris în altă carte cu grafie nelatină.
Vom ajunge într-o zi,deşi mulţi nu îşi doresc,
Să vorbim fără de teamă,să vorbim limba română.

Întrebată de străini care-i limba ei străbună,
Basarabia din umeri mişcă fără să răspundă
Şi apoi peste o clipă parc-ar încerca să spună,
Dar se teme că “tiranul”are-acum să o audă.

Nu te teme dragă soră de un soare ce apune,
Scoate paloşul din coaste şi aruncă-l către cer,
Zi acuma ce te doare,hai cu îndrăzneală spune,
Smulge punga cea cu aur de la lacomul boier…

Fugi în zări îndepărtate către fraţii tăi români
Şi adună-i într-o ţară fără lacrimi şi durere,
Fă un rug pe mal la Prut şi te scapă de păgâni
Şi apoi cenuşa toată lasă râul să o spele…

Tot acolo să ne-aduni să jucăm o horă mică,
Să jucăm Hora Unirii,dulcea horă românească
Şi din Alpi până-n Carpaţi Europa-n glas să zică:
Să trăiască ROMÂNIA şi ROMÂNII să trăiască…