Mi-e seacă lacrima şi nu mai pot să plâng,
Încerc din suflet candela s-o sting,
Dar candela mea arde tot mai tare,
Neobservând puternica-mi suflare
Şi-n coaste simt durerea lui Adam,
Căci sufletul s-a spânzurat de-un ram…
Plec singur, izgonit din raiul tău
Şi nu mă mai intorc.Cuvântul meu!!!
E prea târziu să mai pretind la fericire
Şi-mi pare rău că am întârziat,
Rămâi a fi întâia mea iubire
Şi ultimul meu vis, evaporat…
E cel mai trist april din viaţa mea,
Sunt singur şi mă macină un gând:
De ce toţi pot, iar eu nu aş putea
Să îmi găsesc iubirea pe pământ ?
De ce tot caut trist în depărtare,
Dar nu mă uit în jurul meu, cum tu
Răspunzi cu “Da” la orice întrebare
Şi n-ai puterea de-a-mi răspunde “Nu”?
E cel mai trist april din viaţa mea,
Nici razele de soare nu le simt,
De ce toţi pot, iar eu nu aş putea
O primăvară s-o trăiesc iubind?
Trec anii, mii de stele au căzut
Şi soarele-a apus de-atâtea ori,
Că nimeni parcă nici nu a văzut,
Şi norii parcă sunt aceeaşi nori,
***
Dar trece vremea, trece amintirea
Şi se evaporă şi visele din noi,
Rămâne numai dorul şi iubirea,
Iar restul se transformă în gunoi.
***
Se macină durerile în piept,
Rămâne praful zilelor trecute,
Linia frântă devine un segment
Din mii de puncte palide şi mute,
***
Şi trece timpul, tomnatic,rece vânt,
Gonind uscata frunză-a tinereţii,
Ce cade cu speranţa la pământ,
Acoperind tărâna bătrâneţii.
***
Ne scuturăm de florile de mai,
Le mirosim cu drag ultima oara,
Strigăm în urma trenului „Mai stai…”,
Pe următoru’-l aşteptăm în gară.
***
E ceas târziu, aici sfârsim cu toţii,
Rostind în şoaptă ultimul cuvânt,
Ne ducem sus,unde se duc toţi morţii,
Iar viii cred că suntem în mormânt…
În propria mea piesă joc rolul secundar,
Mi-e inima zdrobită de-un adevăr amar,
Mi-e lacrima sărată şi ucigaş mi-e dorul.
Ce-i viaţa?E un teatru…La fel ca şi amorul…
Cu măştile pe faţă, jucăm al doilea act
Şi aşteptăm cu toţii un următor antract,
Nu mai rezistă scena,nici noi nu rezistăm.
Ce facem? Unde mergem? Sfârşitul aşteptăm.
Ascundem adevărul după cortina serii,
Jucăm cu pasiune în numele plăcerii,
Ţipăm de bucurie şi plângem de durere.
Ah, unde e iubirea?E-acolo, uite, piere…
Azi, tu eşti Julieta,Romeo nu sunt eu,
Dar inima sălbatic se zbate-n pieptul meu,
Dorind să strige tare,s-auda Universul
Că moare fără tine,că lent şi trist ii mersul…
Bate ploaia la geam,
Focul arde în vatră,
Frunze cad de pe ram,
Iar câinele latră.
Şuieră vântul,
Suflă durerea,
Tremură gândul,
Adoarme tăcerea,
Inima ţipă,
Visează şi zboară,
Dând din aripă
Ultima oară…
Luna sărută
Cerul,pamântul,
Iarba e mută,
Ca şi cuvântul,
Stelele toate
Cad de pe cer,
Parcă-s uitate,
Parcă-s de fier.
Ultimul ceas
Al vieţii de om…
Gata! Va las…
Gata! Adorm…..
Am scris despre limbă,istorie,ţară,
Am scris despre cei ce mă aclamă,
Am scris despre lacrima dulce amară,
Dar nu am scris despre dorul de mamă.
¤¤¤
Am scris despre Prutul ce-alungă durerea
Din inima noastră,inundată de teamă,
Dar nu am scris ce frumoasă-i tăcerea,
Şoptită de glasul tău,draga mea mamă.
¤¤¤
Am scris despre viaţă şi am să mai scriu,
Am scris despre greii struguri de poamă,
Alături am fost şi mereu am să fiu,
Doar lângă tine,scumpa mea mamă.
¤¤¤
Am scris despre dragostea fără sfârşit,
Despre comedia transformată în dramă,
Despre tine n-am scris,dar sunt fericit
Că în braţe te strâng,dulcea mea mamă…
Iubire,eşti o pasăre ce zboară
De pe un cer pe altul,surâzând,
Tu laşi o biata inimă să moară
Şi o petreci cu grijă la mormânt.
♥ ♥
Iubire,eşti un vânt care ne-adie,
Şi chiar de nu te vede nicio stea,
Eu cred în tine,cred că tu eşti vie,
Nimeni din pieptul meu nu te-a lua.
♥ ♥
Iubire,eşti un vis primăvăratic,
O lăcrimioară plânsă de-un poet,
Ce stinge orice foc,lasă jăratic
Şi arde ne-ncetat la noi în piept.
♥ ♥
Iubire, eşti o mare prea adâncă,
În profunzimea ta m-am înecat,
În suflet al tău val mai zboară încă,
Lovind puternic dorul meu uscat.
♥ ♥
Iubire,eşti o blândă ciocârlie,
Cu al tău cânt adorm şi mă trezesc,
Mă faci să cred că toţi ar vrea să ştie,
Că doar pe una-n lume o iubesc…
♥ ♥
Iubire,eşti nectarul de la flori,
Ascuns într-o celulă din etern,
Să gust am încercat de-atâtea ori
Şi-n loc de rai ajuns-am în infern.
♥ ♥
Iubire,eşti un strop curat de rouă,
Ce curge uşurel pe-al meu obraz,
Tu dai un start la viaţa asta nouă,
Care,de fapt,începe chiar de azi.
♥ ♥
Iubire,eşti o ramură de laur
Pe cretetul măreţului destin,
Eşti vinul cel din cupele de aur,
Ce-neacă-n sine frunze de pelin.
♥ ♥
Iubire,tu,mereu neînţeleasă
De-un Univers ce uită al tău nume,
Întoarce-te în inimi,vino-acasă
Şi nu ne mai lăsa singuri pe lume…
